"Cu capãtul arcurilor, trecînd,
rãzboinicii
mîngîie roua..."

Yosa Buson (1715-1783)

Acest articol este dedicat unui element care a devenit esențial în ultimii ani în dezvoltarea unei afaceri: relația pe care afacerea o are cu Internetul. De ce o relație? Pentru că pot spune fără să mă înșel prea tare că internetul este o ființă vie (fie ea și virtuală), conține bucăți din viața tuturor celor care au participat la creearea și dezvoltarea lui, atît ca nivel de organizare (rețeliștii), cît și ca conținut (jurnale, știri, pagini de prezentare, forumuri). Conține părerile oamenilor, bucuriile și frustările lor, întîmplări de viață.

Internetul este într-o continuă dezvoltare și este chiar posibil să ajungă să devină conștient. Dar asta nu se va întîmpla înainte de a atinge un punct critic al acumulării de informații și de a se dezvolta suficient de bine inteligențele artificiale. Este foarte posibil să fi atins deja acest punct critic, dar dezvoltarea IA-urilor este încă foarte departe de un nivel oarecare de conștiință.

Este foarte greu să simți pulsul internetului, dar este relativ ușor (dacă ai suficientă experiență pe rețea) să simți curenții din interiorul lui. Este un mediu de comunicare, a început ca și extensie a lumii reale, dar acum este o lume în adevăratul sens al cuvîntului. Mulți nu sînt conștienți de ea, alții nu sînt pregătiți sau adaptați pentru a-i dialoga cu ea. Iar asta, din punctul de vedere a unei afaceri poate fi foarte grav. Am auzit mai demult o expresie: „dacă nu ești pe internet nu exiști”. Eu consider că nu e adevărată (cel puțin nu încă) dar are un sîmbure de adevăr. Există afaceri dedicate în întregime activității pe Internet (de exemplu crearea de pagini web, publicitatea virtuală și multe altele), există afaceri care nu au nevoie de rețeaua mondială (de exemplu magazinele care vînd produse prin satele românești), dar majoritatea firmelor profită (sau cel puțin încearcă) și sînt afectate de ambele lumi, atît cea reală, cît și cea virtuală.

Pentru a profita cu succes de activitatea Internetului trebuie să ai o educație în domeniu. Din punctul de vedere a unui administrator de firmă, internetul este o resursă importantă. Paginile web, de exemplu, reprezintă o investiție oarecare dar este un mod de contact și de promovare eficientă. Se amortizează în timp și pot aduce venituri substanțiale. Mai există și publicitatea online (pe rețea) care este mai ieftină decît cea din lumea reală și poate ajunge la oameni din întreaga lume. Orice bun manager știe că publicitatea virtuală este o completare a celei reale și că nici una nu trebuie exclusă.

Există însă manageri care nu știu să-și administreze bine resursele și fac greșeli peste greșeli. Despre doi dintre ei am mai scris deja aici: Afaceri moarte din start. Este vorba despre Adi și Petru, proprietarii firmei Bvox Ro SRL. Ei au cumpărat un script pentru un magazin virtual și au făcut rost de un programator care să le administreze pagina. Au omis însă să facă un contract cu acesta (e o greșeală fundamentală pentru că drepturile de autor revin celui care a creat produsul, indiferent de ce fel de produs), iar de la un moment dat nici unul dintre ei nu a mai dat vreun semn de viață pentru mai mult de lună. Progamatorul și-a văzut de treburile lui, lăsînd totul baltă după cîteva încercări nereușite de a comunica cu ei. După luna aia de absență unul cei doi a reapărut întrebînd de zor de ce nu e totul în regulă, avea pretenția ca programatorul să devolte în continuare pagina pe cont propriu. A fost tratat cu aceeași indiferență pe care a arătat-o: nu este deloc productiv pentru o afacere să continui să lucrezi la un produs atunci cînd clientul este absent și nu știi dacă și cînd va reapare. Activitatea pe Internet a firmei este cvasiinezistentă, iar asta s-a datorat doar colaborării cu ei și a articolelor scrise pînă acum (există și o variantă în engleză a primului articol). Sper să învățați din greșelile lor.