Am primit următorul comunicat de presă pe un grup de discuții unde sînt abonat și îl preiau aici pentru să sînt de acord cu el. Nu-mi plac deloc manevrele pe care politicienii români ai momentului le fac în ce privește Roșia Montană... aparent deschid drumul exploatării aurului de acolo și NU sînt de acord cu așa ceva... nici nu voi fi vreodată de acord, mai ales cînd avem alte alternative viabile. Turismul este o asemenea alternativă.

  Comunicat de presa

 CSAT se substituie institutiilor statului

5 ianuarie 2010

 
Organizatiile semnatare solicita Presedintelui Romaniei precum si ministrului Economiei, d-lui Adrian Videanu, sa isi retraga afirmatiile referitoare la promovarea proiectului minier Rosia Montana. Afirmatiile facute in presa conform carora decizia privind acest proiect va fi luata de catre Consiliul Superior de Aparare a Tarii (CSAT) incalca nu numai normele interne ci si dreptul comunitar.

  Conform Directivei UE nr.85/337/CEE cu modificarile ulterioare privind evaluarea impactului asupra mediului, exista o procedura stricta de emitere a acordului de mediu pentru asemenea proiecte, in care nici ministrul economiei, nici presedintele statului si nici CSAT nu au vreo competenta.

In ceea ce priveste dreptul intern, aceasta procedura este transpusa prin OUG 195/2005, HG. 445/2009 si Ordinul de Ministru 860/2002.

  Solicitam celor doi oficiali sa inceteze orice amestec in desfasurarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, procedura in care sunt competente a se pronunta numai Ministerul Mediului si instantele de judecata.

  In cazul in care acest lucru nu se va intampla, ne vom adresa Comisiei Europene cu o plangere, in baza Tratatului CE.

  Centrul de Resurse Juridice

Av. Catalina Radulescu, tel. 0745138165, 0723296366

  Societate Carpatatina Ardeleana Satu Mare

Janos Mark Nagy, 0721514137

  Fundatia Soros

Andreea Chifan, manager de programe, 0730.50.59.69

  GREENPEACE

Crisanta Lungu, PhD Team Leader & Climate

Campaigner, 0720544000

  Clubul ecologic UNESCO Pro Natura

Emilian Burdusel Director executiv

  Asociatia Sighisoara Durabila

Hans Hedrich, Vicepresedinte

  Asociatia Pro Democratia

Cristian Parvulescu, Presedinte

  Asociatia Civitas Nostra

Varga Istvan, Presedinte

  Fundatia Culturala Rosia Montana

Prof. Dr. Ioan Piso, Presedinte

  Fundatia TERRA Mileniul III

Ioana Ciuta, Director executiv

  Agent Green

Gabriel Paun, Presedinte

gabriel.paun@ agentgreen. ro

  Asociatia pentru Protectia Mediului si
a Naturii Rhododendron

Szakacs Laszlo, Presedinte

 Asociatia EcoLogic

Edit Pop

  Transparency International

Victor Alistar, Director executiv

În cursul zilei de azi propunerile pentru cabinetul Emil Boc (parcă generația a patra, după cum se vehiculează prin mass-media) au fost aprobate în parlament. Au trecut fără probleme, așa cum era de așteptat. Viitorii miniștri vor depune în curînd jurămintele, iar mai tîrziu va avea loc prima ședință a noului guvern. Cîte zile, săptămîni sau luni va rezista acest guvern este o altă poveste... n-am să scriu despre asta acum.

Ceea ce vreau să menționez este că unii dintre viitorii miniștri au fost întrebați despre părerea lor, punctul lor de vedere asupra exploatării de aur de la Roșia Montană. Viitorul posibil ministru al Mediului și Pădurilor, Laszlo Borbely, a afirmat că: “Eu am o pozitie foarte clară, pînă cînd nu am o asigurare de 101 la sută că nu va polua și știm că am avut precendente în România cu poluarea din Maramureș; deci, pînă cînd nu avem garanții de 101 la sută, pînă atunci poziția mea e fermă: aceasta investiție nu trebuie pornită. În momentul de față sînt discuții; există și o comisie mixtă româno-maghiară. Sîntem în faza în care adunăm date ca să vedem ce facem".

În cadrul audierilor în comisiile de specialitate ale parlamentului el a oferit si o informatie noua: Gabriel Resources, acționarul majoritar al Roșia Montană Gold Corporation, a facut demersuri pentru obținerea unui nou plan urbanistic zonal, fostul PUZ fiind anulat în instanță, fapt ce a dus în 2007 la stoparea procedurii de evaluare a proiectului de către guverul român.

Kelemen Hunor a fost întrebat și el despre proiectul minier la audierile din comisile parlamentare ca ministru propus pentru Cultură. El a declarat că în calitate de ministru nu se va grăbi cu avizele pentru Roșia Montană: "Sînt convins că, fără o cercetare prealabilă, fără o cercetare foarte atentă nu se poate trece la următoarea fază". El a mai arătat că peste 10.500 de piese au fost restaurate și inventariate în cadrum cercetărilor arheologice care au început după 2001, cercetări care reprezintă baza pentru un viitor muzeu de la Roșia Montană.

Pe de altă parte, Adrian Videanu a spus din nou, în cadrul audierilor de marți, 22 decembrie, că dorința sa este ca proiectul minier de la Roșia Montană să devină operațional. Adică a aberat în continuare. Personal nu pot decît să sper că românii vor sancționa drastic asemenea atitudini. Punctul meu de vedere este foarte clar: Gabriel Resources NU au ce căuta la Roșia Montană.

Puteți găsi mai multe informații în presa online pe hotnews aici

Noua guvernare nici nu s-a instalat în fotoliile călduțe (în ciuda gerului și viscolului care blochează o parte a României de cîteva zile), că deja i-a apucat (cel puțin pe unii dintre ei) delirul căutării de aur la Roșia Montană. Am spus pe bună dreptate delir pentru că cea mai mare pare a opiniei publice este vehement împotriva proiectului de exploatare de aur cu cianuri de la Roșia Montană. Nici un om întreg la minte nu ar aproba un asemenea proiect ținînd seama de efecte și de forțele implicate... dar aparent banii deja investiți de Gabriel Resources Gold Corporation a luat deja mințile unora.

Astăzi a apărut pe hotnews.ro un articol referitor la acest subiect, îl găsiți aici: Taceri de aur. NO COMMENT despre Rosia Montana si secretul concentratiei de metal din zacamant. Este un articol interesant, dar comentariile la el sînt și mai interesante.

Ținînd cont că azi este Ignatul, zic ca ar trebui să tăiem bine niște grăsani (adică porci)... mai ales că unii au fost îngrășați de prea mult timp și în curînd o să crape de atîta îndestulare.

Azi, pe Hotnews.ro s-a anunțat că mult "iubiții" noștri guvernați, fie și ei interimari, doresc să înceapă exploatarea aurului de la Roșia Montană, în ciuda opiniei publice care este impotriva acelei exploatări și a distrugerilor evidente pe care ea le va aduce întregii zone. Am preluat știrea mai jos, dar ea poate fi citită și aici.

Comentariile de pe Hotnews sînt interesante... Mă gîndesc ca dacă această exploatare va fi incepută în ciuda părerii opiniei publice va deveni clar pentru toată lumea faptul că abuzurile politicienilor devin din ce în ce mai evidente... Ar trebui ca măcar o dată în ultimii ani ca românii să aibă o atitudine cît mai unită împotriva banilor care i-au cumpărat pe politicieni în defavoarea viitorului țării.

Cursul in crestere al aurului aduce proiectul Rosia Montana in Programul de Guvernare

"Vrem sa includem in Programul de Guvernare demararea cat mai rapida a proiectului Rosia Montana pentru ca piata aurului favorizeaza asemenea proiecte", a declarat vineri Adriean Videanu in cadrul unei intalniri cu reprezentantii mass-media.

Ministrul interimar al Economiei a declarat vineri ca vrea ca acesta sa inceapa cat mai curand posibil, cu actualul investitor, Gabriel Resources.

Proiectul minier de la Rosia Montana este unul controversat, contestatarii invocand problemele de mediu care ar urma sa fie provocate de aceasta investitie. Compania Rosia Montana Gold Corporation a anuntat ca va opera o suprafata de exploatare de 12,5 kilometri patrati, de pe care estimeaza o productie de 300 tone de aur in 16 ani.

În cadrul confruntării dintre candidații în turul al doilea pentru președinția României care a avut loc aseara, președintele Traian Băsescu a declarat că în principiu este de acord cu extragerea miilor de tone de aur și argint în cadrul proiectului Roșia Montană, dacă avizul specialiștilor va fi pozitiv și dacă dacă nu vor fi afectate site-urile arheologice din regiune. "Dacă discutăm despre Roșia Montană nu am o părere consolidată în momentul de față. În principiu mi-aș dori ca România să extragă miile de tone de aur și argint, dar trebuie să se ia o decizie cu mare grijă. Personal, voi ține cont de opinia specialiștilor. Nu voi interveni politic. În principiu, sînt de acord, dacă nu sunt afectate site-urile arheologice" a afirmat el.

Mircea Geoană a afirmat că va fi împotriva acestui proiect pînă nu va fi convins că nu afectează mediul înconjurător și principiul dezvoltării durabile.

Știm cu toții (mă refer la aceea cît de cît informați) că site-urile arheologice și mediul va fi cu siguranță afectată de orice exploatare cu cianuri folosind tehnologia curentă. Concluzia o trageți singuri, dar istoria a dovedit de multe ori că politicienii nu sînt de încredere.

Interviu cu Stefania Simion: Alburnus Maior cere CNA interzicerea difuzarii spoturilor publicitare ale Rosia Montana Gold Corporation, considerindu-le publicitate inselatoare.

Evenimentul Zilei prezintă știrea despre intrarea Roșiei Montane în Cartea Recordurilor prin metoda de a căuta aur cu șaitrocul. E un articol interesant, însă am de făcut o observație la el: nu aș putea spune că minciuna și manipularea firmei Gabriel Resources este o luptă.

Peste o sută de persoane s-au adunat la Roșia Montană pentru a căuta simultan aur cu șaitrocul, asigurând astfel comunei din județul Alba un loc în Cartea Recordurilor.

Reprezentanții Guiness World Records au omologat recordul pentru "cei mai mulți oameni care caută simultan aur cu șaitrocul", se precizează într-un comunicat al Primăriei Roșia Montană.

Acțiunea s-a desfășurat pe data de 30 august, cu ocazia Zilei Minerului. Organizatorii au pus la dispozița participanțlor peste o sută de șaitrocuri, lucrate manual de meșteri locali, cu ajutorul cărora s-a căutat aur în aluviunile aduse de pe râurile din zonă, în jurul unui jgheab de aproape 50 de metri lungime.

Localnicii au găsit paiete de aur, care au fost apoi trimise pentru analiză la Facultatea de Biologie și Geologie din cadrul Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj Napoca, mai exact la catedra de Mineralogie.

Întreaga operațiune a fost supervizată de către oficiali ai Cărții Recordurilor, iar reușita localnicilor a fost omologată, ulterior, prin emiterea unui certificat acordat Primăriei.

Natură pentru aur

Situată pe Valea Roșiei, comuna Roșia Montană este renumită în Europa datorită bogăției aurifere. Primii care au explotat aurul de aici au fost romanii. Resursele mari au făcut cu ochiul și regimului comunist, care însă a exploatat fără a se preocupa prea mult de mediu. Firma canadiană Gabriel Resources se luptă acum pentru începerea extracției, dar proiectul său este contestat de organizațiile de mediu din România. Aceste din urmă spun că Roșia Montană ar avea de suferit din cauza modului de extracție ales de canadieni: prin cianurație. O altă preocupare este cetatea Alburnus Maior, care se află în apropierea zonei de exploatare.

Zilele acestea am auzit o expresie pe care nu o regăsesc în vorbirea curentă: amprenta de carbon, ca parte a campaniei „Amprenta de Carbon – Află cît risipești din viitorul tău”. În contextul în care am auzit-o era vorba despre amprenta de dioxid de carbon a fiecărei persoane, adică de cît dioxid de carbon risipește aceasta într-un an. Nu vreau să scriu neaparat despre campania asta, așa că vă las să aflați mai multe informații aici: http://www.generatiaverde.ro (dacă chiar vă interesează).

În schimb vreau să scriu despre isteria care este pe cale să cuprind o mare parte a civilizației umane. Oamenii de știință spun că în curînd clima se va schimba ireversibil din cauza emisiilor de dioxid de carbon, că temperatura globală este într-o continuă creștere, că speciile de animale și plante dispar în mod accelerat și că vor continua să dispară, că nivelul oceanelor și mările planetei va crește și că orașele de pe coaste sînt în pericol să dispară sub ape, că recoltele vor fi distruse de secetă. În mai puțin de 100 de luni, lupta de prevenire se va transforma într-o luptă de supraviețuire cu schimbările climatice susțin rapoartele și experții Comisiei Europene.

Semnalul de avertizare este clar, pericolul este evident, dar nu sînt în întregime de acord cu gravitatea pe care o atribuie unii problemei și, mai ales, cu reacțiile unora. La o privire mai realistă asupra istoriei planetei nu putem exclude faptul că au existat mai multe ere glaciare, foarte probabil precedate de ere de încălzire accentuată a climei, iar viața a continuat să existe. Unele specii au dispărut între timp, majoritatea s-au modificat în funcție de noul climat, dar viața în sine continuă să existe. Foarte probabil va continua să existe și peste 100, o mie sau un milion de ani de acum înainte, foarte probabil va continua să existe și dacă accest „accident” numit umanitate va dispare lăsînd în urmă loc de dezvoltare spre inteligență altor specii.

Într-o lume nebună, unii oameni au ajuns să calculeze inclusiv cît CO2 este emis de căutările pe Google, de exemplu, pierzîndu-se într-un șir imens de detalii care sînt irelevante pentru mulți. Chiar, cui îi pasă cît CO2 este generat de o căutare cu Google? Oricum, sînt mai mult de 200 de milioane de căutări pe rețea zilnic.

Amprenta de carbon poate fi exprimată în funcție de oricare ființă sau obiect care eliberează dioxid de carbon în atmosferă. Mari eliberatori de dioxid de carbon sînt hidrocentralele, termocentralele, alți consumatori industriali, dar și miliardele de autovehicule, bărci, vapoare, avioane existente. Marii eliberatori de dioxid de carbon sînt produsele civilizației tehnologice, deși nici mulțimea de ființe vii nu este cu mult mai prejos. Marea diferență între cele două este că cea de-a doua există în strînsă legătură cu masa vegetală, cele două reglîndu-se reciproc. În schimb produsele tehnologiei există doar în strinsă legătură cu materia primă, influențînd predominant negativ natura. Sîntem responsabili (direct sau indirect) pentru emisiile de gaze cu efect de seră pe care le producem zilnic atunci cînd ne încălzim casele, cînd circulăm cu mașina sau motocicleta, cînd zburăm cu avionul, cînd ne încărcăm telefonul mobil sau folosim computerul.

Din punctul meu de vedere, campaniile care promovează amprenta de carbon fac parte din factorii educativi care trebuie să deschidă ochii oamenilor spre realitatea înconjurătoare. Sau, ca să fiu mai precis, spre natura înconjurătoare. Reducerea emisiilor de dioxid de carbon sînt importante, dar mult mai important este felul actual de a fi al civilizației umane. Acum cea mare parte dintre oameni se comportă ca niște prădători, luînd ceea ce planeta și civilizația le pune la dispoziție, dar oferind mult prea puțin în schimb. Pot spune fără să greșesc prea mult că o mare parte din conexiunea pe care omenirea o are cu propria planetă s-a pierdut pe măsură ce conștienizarea locului printre celelalte ființe vii s-a estompat. Trăim într-o lume a betoanelor, iar asta le ia ochii la mulți. Trăim într-o lume informatizată, plină de unde, cabluri, calculatoare, televizoare, unii ajungînd să se piardă printre ele.

Două dintre practicile cele mai ușoare pe care le pot face oamenii este reciclarea și evitarea risipei. Nu necesită efort, nici energie, dar implică atenție și o oarecare educație. Dar educația este un element deficitar pentru prea mulți oameni... Alte practici sînt mai grele, dar ne sînt la îndemînă: refacerea pădurilor distruse necesită organizare și timp. Dar factorul cel mai greu de făcut, pare o adevărată misiune imposibilă, este realizarea unor tehnologii cît mai curate, nepoluante. Dar, foarte probabil, asta va rămîne în derulare pentru mai multe generații. Noi trebuie doar să continuăm ce am început deja și să ne ținem bine de treabă, consecvența este esențială.

Pentru început: Stop CO2.ro

Aparent, ceea ce a început cu un articol despre nesimțirea unora devine un serial... Un adevărat roman foileton. Dacă ați citit deja primele trei părți v-ați așteptat deja la o continuare... Dacă la început se promiteau cantități imense de bani (cel puțin pentru omul obișnuit), din cauza opoziției întîmpinate Gabriel Resources a ales alte căi de atac.

Într-o nouă reclamă ei pretind că metoda de exploatare a aurul cu ajutorul cianurilor este o metodă sigură, folosită la multe exploatări aurifere din lume. Adică o altă minciună. Oricît de multe metode de protecție și-au luat companiile miniere în ultimii ani, oricînd se poate întîmpla un accident... o adevărată catastrofă cînd vine vorba de Roșia Montană. Acolo nu se pune doar problema de mediu, ci și de vestigii istorice.

Prima mea reacție la difuzarea reclamei a fost „Cui îi pasă?”. Personal, mi-am pierdut demult interesul în legătură cu siguranța exploatării cu cianuri, încă de la minciunile primei reclame difuzată cu agresivitate pe majoritatea posturilor tv. Sînt oricum împotriva exploatării de la Roșia Montană.

Nu am să reiau motivele articolelor anterioare, am să pomenesc doar despre mecanismele și pericolele exploatării aurului cu cianuri.

În primul rînd, zăcămîntul de la Roșia Montană este caracterizat de un continut aurifer în concentratie mică, dar care se află răspîndit pe o suprafață vastă. Adică aurul care a mai rămas de exploatat la Roșia Montană se regăsește sub forma unor particule microscopice, care nu pot fi extrase doar prin procedee mecanice (spălare). Acesta este motivul pentru care Gabriel Resources a decis pentru utilizarea cianurii în procesul de extracție a aurului. Nici o alternativă nu asigură eficiența extragerii și siguranța în exploatare la costuri avantajoase.

Pe de altă parte, cianura este una dintre puținele substanțe care dizolvă aurul. Profesoara Ligia Stoica a explicat că „procedeul cianurării este aplicat încă din 1886 ca fiind varianta cea mai eficientă pentru extracția aurului din mineralele în care este diseminat. În același timp însă, acesta este procedeul ce comportă cel mai mare grad de risc”. Dînsa este profesor dr. ing. la Catedra de Chimie Anorganică a Facultății de Chimie Aplicată și Știința Materialelor din cadrul Universității Politehnice București.

Cianurarea intervine după ce au fost parcurse în prealabil alte etape de îmbogățire a minereurilor, cum ar fi flotația, amalgamarea (dacă se aplică), prăjirea sulfurilor (în cazul cînd aurul se află asociat cu sulfuri complexe). Practic, cianurarea asigură extragerea selectivă a aurului existent în minereul care se prelucrează. „Tratarea cu cianură de potasiu se face într-o soluție puternic aerată, reacția de solubilizare fiind una complexă. Solutia de cianuri dizolvă aurul, dar și celelalte metale prețioase, cum ar fi argintul. Alte metale care ar putea fi prezente inițial ca sulfuri, precum fier, nichel, cobalt, cupru, au o solubilitate (grad de dizolvare) care crește proporțional cu concentrația soluției de cianură în timp ce metalele prețioase au o solubilitate care scade odată cu creșterea concentrației. De aceea se lucrează cu soluție diluată de cianură”, a mai precizat doamna profesoară Ligia Stoica.

Specialiștii în domeniu consideră ca utilizarea cianurii de potasiu implică un grad înalt de risc: „cianurile metalelor alcaline sînt solubile în apă, eliberînd prin hidroliză acid cianhidric, una dintre cele mai periculoase substanțe chimice. Acidul cianhidric este un toxic foarte puternic, ce are o temperatură de fierbere de 26,5 grade Celsius și este solubil în apă. Acțiunea otrăvitoare a acestuia se manifestă la nivel celular, afectînd centri respiratori și conducînd la o sufocare rapidă. Acidul cianhidric poate provoca intoxicații acute și, în timp, cronice prin inhalarea vaporilor sau prin contactul soluțiilor cu pielea”, a explicat doamna Ligia Stoica. În literatura de specialitate este documentat faptul că la mamifere doza de 1 mg/kg este mortală, la fel ca și în cazul în care concentrația în aer a acidului cianhidric este de peste 0,3 mg/litru. Ceea ce impune ca contactul omului cu substanțele periculoase sa fie minim, iar tehnologia și automatizările să fie foarte performante, impune un anumit regim termic care presupune și o etanșeitate a zonei respective de producție. „Se impun măsuri de protecție deosebite. Indiferent însă de performanțele preconizate conform tehnologiilor, echipamentelor și instalațiilor utilizate, nu se poate neglija factorul de risc care este uriaș”, afirmă doamna Stoica.

Cianura reprezintă numai o parte a potențialului de poluare pentru că întregul proces de extragere a aurului presupune o serie de etape de prelucrare preliminare care pot cauza la rîndul lor factori nocivi pentru mediu și om. Conform studiilor geologice, zăcămîntul de la Roșia Montană mai conține și alte metale în afară de aur și argint, precum germaniu, seleniu, galiu. În cazul unei exploatări ele vor fi valorificate, la fel și sulfului din sulfuri. „În general, în cazul minereurilor complexe, tehnologia de extragere a substanțelor utile este aleasă strict pe baza chimiei compușilor utili și a celor asociați (steril) din minereuri”, explică Ligia Stoica. Aceste procedee implică folosirea unor reactivi care fie sînt ei înșiși nocivi, fie pot forma substanțe toxice pentru organism.

Explicația continuă: „procesul este foarte complex, iar poluarea, de asemenea, este complexă la nivelul aerului, apei, solului. Intervin etape care nu pot fi omise, fiecare dintre acestea avînd aportul ei de reactivi chimici cu efecte negative asupra mediului. Consider că și în cadrul unor tehnologii elaborate atît din punct de vedere al obținerii aurului, cît și din punct de vedere a metodelor de protecție și refacere a mediului un astfel de proiect nu poate fi aplicat la o scară atît de mare fără riscuri uriașe pe termen scurt si lung. Oricînd pot interveni factori externi, care nu pot fi anticipați și cuantificați și care pot conduce la accidente ecologice. Efectele secundare și riscurile nu justifică realizarea unui proiect de o asemenea anvergură.”

Cei care au participat la realizarea proiectului de exploatare auriferă de la Roșia Montană consideră însă că în actuala conjunctură, cînd pieța europeană impune standarde extrem de ridicate privind condițiile de mediu, este exclusă apariția oricărui accident. Gabriel Neamțu, director tehnic la Ipromin SA, a declarat că „mineritul este, in general, o activitate cu impact semnificativ asupra mediului. La momentul actual multitudinea de norme impuse de Uniunea Europeană face din această activitate una sigură. Celebrul accident de la Baia Mare a condus la exigențe fără precedent. În condițiile de azi este imposibil să se mai întîmple un astfel de accident.”Se consideră că un accident precum cel de la Baia Mare, din anul 2000, care a dus la poluarea cu cianuri a rîului Tisa, nu se mai poate produce pentru că normele permit o concentrație scăzută a cianurii în apa din iazul de decantare (10 ppm maxim admis) și pentru ca acest iaz de decantare este supradimensionat tehnic.

Conform Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului, este prevăzut un plan de administrare a cianurii, iar o companie specializată conform standardelor UE ar urma să transporte cianura numai sub forma solidă (brichete), în containere blindate și sigilate pînă la punctul de lucru. „Distrugerea cianurii se va realiza în instalația DETOX care utilizează o tehnologie modernă, cu aplicabilitate largă în minerit”, a mai precizat Gabriel Neamțu. Aceasta tehnologie de neutralizare a cianurii a fost testată cu succes în peste 80 de mine de aur din lume.

Planul de administrare cuprinde activități pentru dezafectarea instalațiilor, reabilitarea zonei și implementarea unui program pe termen lung după închiderea exploatării. „Nu există vreun motiv ca acest proiect care respectă cele mai înalte standarde de autorizare să nu ajungă în condiții de siguranță la final. Evident, toate angajamentele luate de investitor trebuie respectate. Din păcate, proiectul Roșia Montană are deja o etichetă, indiferent de ce este în «cutie»”, a declarat Gabriel Neamțu.

Da, cu siguranță proiectul Roșia Monatană a fost evaluat, etichetat, împachetat și, cel puțin din punctul meu de vedere, aruncat la coșul de gunoiul al societății. De ce? Pentru că nu se pune doar problema exploatării aurului... dar asta am mai spus-o deja. Cel puțin pînă acum campania dusă de Gabriel Resources a avut în mare parte un efect contrar așteptărilor, ducînd la o lipsă de încredere asupra tuturor activităților lor în România.

Locație utilă: http://www.universulpadurii.ro/index.php?name=News&file=article&sid=6919&theme=Printer

O nouă reclamă cu marca Gabriel Resources lovește din nou ecranele televizoarelor noastre. Experiențele anterioare le-au arătat lacomilor căutători de aur că promisiunile nefondate de bani (în cantități prea impresionante pentru a-i crede cineva) nu prea merg pe meleagurile mioritice. Probabil că românii au fost păcăliți de prea multe ori de politicieni și de mulți alții pentru a mai crede pe oricine care vrea să-i fraierească.

Aparent, rezistența a fost un pic prea mare și au continuat atacul dintr-o altă perspectivă. Nu vă faceți o părere greșită: cînd vine vorba de Gabriel Resources se discută despre de persoane care ar spune sau ar face absolut orice pentru a obține ceea ce vor, iar dacă sînt refuzați caută mereu alte căi de acces. Acum ei promit că vor curăța cianura de la Roșia Montană, o acțiune care ar costa statul român 30 de milioane de dolari. Imaginile cu apă poluată sînt foarte sugestive, doar au avut o mulțime de locuri de unde să le preia. Există destule exploatări miniere în lumea asta care au lăsat doar poluare și terenuri deșertice în urma lor, NU vrem încă una. Este prea frumos pentru a fi crezut că o companie minieră să facă curățenie după ce-a distrus tot, nu prea s-a întîmplat nicăieri în lume iar statul român nu este deloc interesat să se asigure că se va întîmpla așa ceva aici.

Haida-de, chiar credeți că se va întîmpla așa ceva în România? Prost să fii și tot nu ai cum... Dacă nici mulți dintre românii noștri nu curăță după ei, cu atît mai mult nu o vor face străinii, mai ales după ce și-au umplut bine buzunarele pe seama resurselor românești. Gabriel Resources este o firmă cu activitate principală exploatarea minieră, nu este o fundație de caritate.

Nu e decît o altă promisiune deșartă. Dacă le va fi permis să exploateze aurul de la Roșia Montană ne vom alege doar cu niște munți devastați, cu niște vestigii istorice distruse și vom rămîne cu ochii în soare, plîngînd după aurul pe care l-am avut și pe care ni l-au luat alții pe nimica. Iar românii nu merită așa ceva, au îndurat prea multe pentru a lăsa să se mai întîmple din nou.

Vă propun să găsim soluții pentru a-i face pe cei de la Gabriel Resources să înțeleagă că NU au ce căuta la Roșia Montana. Vă aștept comentariile aici și mesajele prin formularul de contact.

De ce varianta a doua? Și de ce „culmea nesimțirii”? Pentru că este vorba de reclamele de la Gold Corporation, aurul de la Roșia Montană și lăcomia fără măsură a... unora. Am scris un articol despre acest subiect aici: http://www.supravirtual.ro/stiri/Culmea_nesimtirii iar acum este necesară o completare a acestuia.

Azi am observat la tembelizor (adică televizor în concepția modernă) o nouă reclamă gen Gold Corporation. Cunoscînd modul de gîndire al indivizilor ăștia, nu poate decît să fie o parte a noii campanii de momire (adică păcălire, știți voi cum, o păcălire ca a măgarului pe care îl faci să se miște unde vrei dacă îi pui în față un morcov atîrnat de un băț) a opiniei publice românești. Evident, măgarul nu va ajunge niciodată la morcovul ăla, tot așa și românul nu va ajunge niciodată la banii promiși de Gabriel Resources. E doar praf în ochii cît cepele la auzul sumei exorbitante de 4 miliarde. Nu valorează nici măcar pe hîrtia pe care scrii „patru miliarde”.

Conform reclamei, „Proiectul va aduce 4 miliarde de dolari în economia României:

- 1,8 miliarde USD - beneficii directe ale statului român, în dividende pentru Guvernul României, impozite pe salarii, redevențe și alte taxe;

- 2,2 miliarde USD - bani cheltuiți în România pentru: resurse umane, energie electrică, transport, construcții, reactivi pentru procesare, piese de schimb“.

Întrebarea care îmi vine în minte este una singură: cui îi pasă? România nu are decît de pierdut dintr-un proiect de exploatare a aurului și argintului (pentru că da, se caută și așa ceva pe acolo) la Roșia Montană, oricîte promisiuni (adică minciuni pe față, minciuni prin omisiune) fac cei de la Gabriel Resources/Gold Corporation. România ar pierde o parte din istorie, ar pierde vreo 4 munți distruși de exploatare și ar pierde bani pentru restaurarea mediului... bani despre care pot spune destul de sigur pe mine că nu îi are.

Singurii care ar avea de cîștigat de la Roșia Montană ar fi cei de la Gold Corporation, însă numai dacă îi lăsăm să cîștige. Pînă acum nu au cîștigat, iar eu zic că nu vor cîștiga niciodată, indiferent de cît de insistenți vor deveni. O fi românul răbdător, dar cînd se satură face urît. Mi-ar fi teamă să fiu în locul celor de la Gabriel Resources atunci cînd o vor încasa în freză din cauza insistențelor lor... iar în cazul respectiv s-ar aplica foarte bine o vorbă românească: „ce își face omul cu mîna lui se numește lucru manual”.

Vă propun să găsim soluții pentru a-i face pe cei de la Gabriel Resources să înțeleagă că NU au ce căuta la Roșia Montana. Vă aștept comentariile aici și mesajele prin formularul de contact.

Afișul alăturat și textul următor fac parte din campania Mindbomb pentru salvarea Roșia Montana ca răspuns la campania aberantă pentru exploatare resurselor de acolo.

"Campania MindBomb pentru Roșia Montană pune problema poluării mediului din România în relație cu corupția fără chip a statului și a administrațiilor locale, nu în ultimul rând a individului, care erodează din interior societatea românească.

12.000 de afișe au fost lipite în noaptea de 19 spre 20 martie pe străzile din Cluj, București, Constanța, Timișoara, Arad, Bistrița, Sibiu, Alba Iulia, Deva, Baia Mare, Oradea, Târgu Mureș, Sighișoara, Petroșani, Valea Arieșului, Abrud, Câmpeni și Roșia Montană.

Prin campania MindBomb pentru Roșia Montană protestăm împotriva proiectului de exploatare minieră intensivă cu cianuri de la Roșia Montană și împotriva publicității pe care Gabriel Resources, proprietarul Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) o face acestui proiect extrem de nociv pentru România.

Intoxicarea cu propaganda pentru compania Gabriel Resources pe posturile de televiziune și în presa scrisă are ca scop cosmetizarea în ochii românilor a imaginii Roșia Montană Gold Corporation companie rămasă în epoca colonialismului brutal, a cărei politică cinică a profitului va rade Roșia Montană de pe fața pamântului, va strămuta oamenii și va șterge istoria acestui loc.

Pentru prima dată în România opinia publică și câteva instituții publice au făcut front comun împotriva unei afaceri păguboase pentru noi toți, demonstrând astfel că România nu mai este paradisul escrocilor.

Proiectul de exploatare minieră intensivă cu cianuri de la Roșia Montană pune în pericol VIAȚA în Țara Moților, deschizând calea producerii celui mai mare dezastru ecologic din Europa de est. Ca de atâtea ori în istoria recentă, marile companii, sprijinite de politicieni lucrează împotriva oamenilor pentru a-i îmbogăți necinstit pe câțiva indivizi cinici. După ei potopul!

Ne-am obișnuit de atâția ani să nu avem încredere în autorități, fie că e vorba de guvern sau de președinție. Tot de atâția ani, sperăm că, într-o zi, autoritățile ne vor recâștiga încrederea pierdută. De aceea credem în nevoia de dialog între societatea civilă și administrație.
Nu vrem Revoluție, Vrem Evoluție!

La campania MindBomb pentru Roșia Montană au participat, în diferite moduri (concepție, dezbateri, idei, realizare, lipire) peste 300 de artiști plastici, designeri, arhitecți, specialiști IT, scriitori, studenți și colaboratori din orașele în care au fost lipite afișele.

NU LĂSA ROȘIA MONTANĂ SĂ MOARĂ!
Oamenii sunt mai importanți decât aurul.

SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ!

MindBomb
www.rosiamontana.org"

Culmea nesimtirii sau ce ai face cu 4 miliarde de dolari cistigati pe seama distrugerii zonei Rosia Montana?

Războiul pentru aurul de la Roșia Montana a fost redeschis. O reclamă agresivă ce vorbește de un cîștig de 4 miliarde de dolari a fost difuzată continuu la televiziuni ca parte a campaniei derulate în ultimele săptămîni de Gabriel Resources. Indivizii ăștia au încercat în ultimii ani să exploateze aurul în zonă, dar au fost blocați în instanță, au pierdut procesele.

Potrivit strategiei actuale, o strategie ce implica minciună, intimidare și... sprijin politic (foarte probabil contra cost, dar încă nu sînt dovezi clare în aceste sens) compania ar dori să creeze o "punte" peste procesele pierdute în instanță, susținută fiind de președintele Consiliului judetean Alba, Ion Dumitrel, de primarul Albei Iulia, Mircea Hava, de miniștrii Berceanu si Videanu, de deputați ai PDL si PSD). Este vorba de o echipă de profesioniști care știu să-ti menajeze fortele, știu cînd să lovească și cînd trebuie și să reziste, așteptînd o situație favorabilă. În Turcia, într-un proiect similar, au rezistat 20 ani și pînă la urmă au invins rezistența locală iar proiectul s-a făcut cu prețul distrugerii unei regiuni. Aceeași soartă o va avea și Roșia Montana dacă lacomii căutatori de aur sînt lăsați să exploateze acolo, dar prețul pe care noi, românii, îl vom plăti va fi mult mai mare: se pune și problema vestigiilor istorice, vestigii care vor dispărea împreună cu zona naturală. Mediul se poate reface în timp, dar nu și relicvele.

Cele șapte procese pierdute au următoarele sentințe definitive:

1. Agenția pentru Protecția Mediului Alba este obligată de Curtea de Apel Mureș, prin decizie definitivă, să comunice informațiile care au stat la baza cererii de obținere a acordului de mediu pentru foraje în perimetrul Bucium.

2. Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia 4607/2008, anulează Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Carnic. Prin aceasta, nucleul proiectului minier, unde se găsește cea mai mare concentratie de aur, este protejat de lege, exploatarea fără acest certificat neputînd începe. Compania încearcă ă obțină unul nou, pentru acelasi perimetru, deci ilegal, de la Ministerul Culturii.

3. Curtea de Apel Alba decide irevocabil că hotărîrile de consiliu local prin care s-au aprobat PUG-ul Roșiei Montane și PUZ-ul zonei industriale sînt ilegale, consilierii aflîndu-se în conflict de interese.

4. Curtea de Apel Alba anulează contractul de colaborare dintre primăria Roșia Montana și compania RMGC, privind construirea amplasamentului de strămutare Piatra Albă - Noua Roșie Montana.

5. Curtea de Apel Alba anulează avizul simplificat de mediu, eliberat pentru proiectul RMGC, de 192 de puncte de foraje la Roșia Montana și 59 de puncte la Bucium.

6. Curtea de Apel Cluj decide, prin sentinta definitivă, anularea celui de-al doilea certificat de urbanism emis de Consiliul județean Alba.

7. Curtea de Apel Timișoara constată suspendarea de drept a celui de-al treilea certificat de urbanism emis de Consiliul județean Alba pentru RMGC.

Economista belgiană Francoise Heidebroek susține: „Dacă se vor exploata 10 milioane de uncii de aur, cum scrie negru pe alb in proiectul companiei, înseamnă că zăcămîntul valorează peste 9 miliarde de dolari (luînd în calcul prețul actual, de peste 900 de dolari uncia). Ținînd seama că valoarea redevenței cuvenite statului este de 2% rezultă că, în cel mai fericit caz, pe durata a 17 ani de viață a exploatării, Romania s-ar alege din tot aurul Roșiei Montane cu un mizilic de 500 de milioane de dolari (cu tot cu taxe și impozite!), adică exact 10 kilometri de autostradă Bechtel! Cu alte cuvinte, ca să dea statului 4 miliarde, cît spun în reclamă, ar trebui ca redevența să fie de 50%! În sprijinul demonstrației noastre vin și alte cifre: cu o investiție anunțată de un miliard de dolari în utilaje și tehnologie, și cu un cost de producție de 4 miliarde USD (conform site-ului oficial al companiei), RMGC ar rămîne, după ce își plătește creditele la bănci, cu 4 miliarde în mînă. Cum va putea să dea Romaniei cele 4 miliarde? Poate 4 miliarde de iluzii! Și să nu uităm de costurile de refacere a mediului, de peste 2 miliarde de dolari, care, potrivit fostului ministru Sulfina Barbu, vor fi plătite de contribuabilul român. În aceste condiții, reclama lor este o minciună grosolană, și ar fi cazul ca CNA să se autosesizeze, conform legilor in vigoare, privind publicitatea în România".

Vă propun să găsim soluții pentru a-i face pe cei de la Gabriel Resources să înțeleagă că NU au ce căuta la Roșia Montana. Vă aștept comentariile aici și mesajele prin formularul de contact.

Locații utile:

http://www.rosiamontana.org/

http://www.formula-as.ro/2006/724/spectator-38/francoise-heidebroek-7114

http://www.formula-as.ro/2005/650/ecologie-14/francoise-heidebroek-economista-din-bruxelles-belgia-5689-print

De curînd am dat peste o imagine care provine de la campania de anul trecut (2008) de protejare a biodiversității deltei Dunării. Mesajul pe care îl transmite este mereu actual, nu doar in deltă ci cam peste tot prin Romania: "Un pet dispare în 800 de ani. Nesimțiții niciodată. Deși sunt biodegradabili".

Alte cîteva texte din campania ecologică găsite pe rețea sînt următoarele:

"Apa trece, gunoaiele rămân"

"Gunoaie să arunci la mama ta, NU la mama natură!"

"Ca să prinzi și la anu', nu lua pești cu toptanu'!"

"Dunărea vine de la nemți. E învățată cu disciplina. Pescuiește nemțește! Adică legal!"

14-15 august 2009
Comuna Bucium Sasa, Jud. Alba

Program:
14.08.2009
Ora 13.00
Deplasare la Detunata la placa comemorativa a lui Avram Iancu

Ora 14.30 Deschiderea festivalului la popasul Fefeleaga

Artisti:
Formatia de muzica populara si dansuri Aurarii a comunei Bucium
Formatia de muzica populara si dansuri a comunei Buscuresci, Hunedoara
Grupul Skepsis al Casei de Cultura Alba Iulia

Invitati speciali:
Solistii Danciu Adelina si Laslau Cosmin

Mancare traditionala
Pacinte buciumanesti, virssli, sarmale, bufet bine aprovizionat

Camping gratuit
Momente vesele, glume si multe surprize

Intrare libera

 

CG 

Mesaj din partea asociației Arin către Ministrul Attila Korodi.

------------------------