Știam de ceva vreme de site-ul Paper.li care îți permite să scoți (hai să folosesc termenul lor și să spun) ziare online folosind informațiile de pe twitter, dar numai azi am început să îl folosesc. În momentul de față este mai degrabă o joacă decît ceva serios, va rămîne de văzuit în ce măsură voi folosi acest serviciu în viitor. Unul dintre cele două rezultate obținute este mai jos:
Poate că nu v-ați gîndit niciodată cît de importante sînt cunoștințele despre gramatică cînd v-ați scris conținutul pentru site, dar aceste cunoștințe sînt mult prea importante pentru a fi ignorate. Cunosc cîteva specimene de indivizi care scriu o mulțime de articole pline de greșeli pe paginile lor, iar unul dintre ei are și ceva pretenții de politician... și le-am spus de fiecare dată cînd am avut ocazia să-și corecteze modul în care scriu, mai ales erorile gramaticale.
Sînt cîteva puncte de vedere care trebuie luate în considerare în momentul în care începeți să scrieți articole pentru site (voi înșivă sau cel angajat pentru a face acest lucru):
- toată lumea care are acces la internet le vor putea citi, nu doar clienții voștri, dar și prietenii voștri, partenerii de afacere, reporterii și publicul lor... într-un cuvînt: toată lumea.
- pagina voastră este, într-o anumită măsură, oglinda voastră (ca persoană sau afacere), și a produselor și serviciilor pe care le vindeți pe internet. Toate lucrurile bune și rele care apar pe pagină se vor reflecta la voi, depinde prea mult de circumstanțe pentru a începe să scriu despre asta acum.
- comunicarea prin internet se face în primul rînd prin text, acest lucru este probabil motivul pentru care motoarele de căutare doresc cît mai mult conținut posibil pe o pagină (Google, de exemplu, și-a schimbat de curînd algoritmul de căutare pentru a pune accent pe conținutul unic). Se spune că o imagine face cît 1000 de cuvinte... imaginea aia vă va aduce cîțiva vizitatori care se vor întoarce numai dacă vor găsi conținut bun în site.
Un site bine optimizat este acela care este citibil în același mod de către oameni și de motoarele de căutare. Toți citesc conținutul lui și judecă pagina în funcție de el, chiar dacă procesele sînt foarte diferite. Din punctul de vedere al motoarelor de căutare greșelile gramaticale din text ar putea crea o variantă diferită de indexare în interiorul motorul de căutare decît cea la care v-ați așteptat atunci cînd ați scris conținutul, iar motorul nu va redirecționa atîția utilizatori cît v-ați așteptat.
Din celălalt punct de vedere, este foarte dificil pentru un om să citească un text care conține o mulțime de erori gramaticale... poate fi considerat uneori chiar o formă de tortură. Toți facem greșeli, dar diferența este rapiditatea cu care ne corectăm erorile și, în timp, numărul lor. Primul rezultat al citirii unui text scris aiurea este o opinie proastă despre site, nu doar despre articol, și s-ar putea ca vizitatorul să nu citească articolul pînă la final. În cazurile mai rele cea mai comună reacție este ca vizitatorul să nu se mai întoarcă vreodată pe site.
Multă lume are tendința de a judeca rapid dacă le place sau nu un site pe care-l văd pentru prima oară. Greșelile gramaticale vor înclina întotdeauna această judecată spre ceva rău sau mai rău despre pagină, iar proprietarii ei vor pierde întotdeauna bani (în lumea virtuală a internetului vizitatori = bani).
Recent am început să observ butonul 1 al celor de la Google, m-am "lovit" de el în cîteva locuri de pe rețea... mi-a stîrnit curiozitatea și am aflat că creatorii lui îl consideră ca prescurtare de la "asta-i destul de mișto" sau "ar trebui să vezi asta" (referindu-se la paginile web-articolele unde apare butonul) și este folosit pentru a face publică aprobarea noastră (al celor de pe internet) despre locația respectivă. Ei consideră că folosirea butonului "plusunu", împreună cu conexiunile sociale de pe internet, ar putea schimba modul în care vedeți căutările de pe Google.
În primul rînd, pentru a putea folosi butonul 1 aveți nevoie de un profil de la Google (ca, de exemplu, acesta), iar ceea ce se introduce folosind acest buton este păstrat într-o zonă de la profil. Această zonă poate fi făcută publică pentru toată lumea sau poate fi folosită doar pentru uz personal, în oricare situații este folosită pentru a păstra locațiile pe care le găsiți interesante pe internet (un fel de bookmark, dacă ar fi să folosesc un englezism, o arhivă a locațiilor de pe rețea).
Mai multe informații despre acest lucru se pot găsi în limba engleză aici.
Unul dintre cel mai des folosite navigatoare este Chrome-ul, este al doilea pe care-l folosesc după Firefox. Așa cum am mai scris despre asta în trecut, de obicei am foste multe pagini deschise în navigator, fiecare în tab-ul ei... foarte rar deschid cîte o fereastră nouă.
La Chrome m-am lovit de aceeași problemă, așa că am căutat informații pentru a deschide tab-urile pe verticală. Și, mai mult, le-am și găsit: se deschide în bara de URL about:flags și se activează cu "Enable" următorare opțiune
Side Tabs
Adds a "Use Side Tabs" entry to the tabstrip's context menu. Use this to toggle between tabs on top (default) and tabs on the side. Useful on widescreen monitors.
După aceea se selectează un tab cu butonul din dreapta al mouse-ului și se apasă pe "Use side tabs". Mai multe informații despre acest experiment al celor de la Google în legătură cu Chrome (unul dintre multele, de fapt) se găsesc aici.
E oficial: a fost lansată ultima versiune a lui Internet Explorer. Nu știu cît de bun este și foarte probabil că nu o să aflu prea curînd: pentru moment folosesc Windows XP și Linux. IE 9 nu rulează sub XP iar sub Linux nu am încercat niciodată să înstalez vreo versiune de Internet Explorer... se poate, dar nu am avut nevoie atîta vreme cît îmi era mai simplu să pornesc celălalt sistem de operare.
Personal sînt cam sceptic că versiunea 9 va fi mai bun decăt celelalte variante. Foarte probabil va este mai rapid, poate va consuma mai puține resurse... dar pot pune pariu pe orice că optimizarea unei pagini web la crearea ei doar pentru Internet Explorer va lua tot atîta timp (adică cîteva procente bune din timpul total alocat proiectului) ca și pînă acum. Pînă acum versiunile anterioare au reprezentat coșmarul multor webdesigneri pentru că nu respectă standardele paginilor web iar asta este acel gen de optică care nu se va schimba prea curînd.
Da, oferă suport pentru HTML 5, permite instalarea paginilor web direct în bara de meniu de la Windows 7 (folosind caracteristici ca Pinned Sites și JumpList), există funcția Tracking Protection (permite utilizatorilor să controleze ce informații pot fi utilizate de către navigator cînd navighează pe internet), se spune că blochează cele mai multe dintre atacurile pe considerente sociale (social engineering).
Ei și? De cîțiva ani Internet Explorer este în picaj în defavoarea concurenței formată în principal de Firefox și Chrome. Prin 1994-1995 IE era folosit de către 95% dintre cei care navigau pe internet, acum este folosit de către 45-56% dintre utilizatori (la nivel mondial) în funcție de cine a făcut statisticile. Nu m-ar mira deloc ca IE 9 să fie un colac de salvare pentru pretențiile lui Microsoft de a avea un navigator popular... rămâne de văzut în ce măsură sînt realistice. Eu sînt sceptic în legătură cu acest lucru.
Zilele astea cineva mi s-a plîns că pagina firmei lui nu a prea avut suficient trafic și se temea că nu este suficient de optimizată pentru motoarele de căutare. Cum îi cunosc pagina l-am asigurat că este optimizată și că numărul de accesări mai variază de la o perioadă la alta, în funcție de o mulțime de elemente, unul dintre cele mai importante fiind tematica paginii respective. Se apropie sărbătorile, iar acum oamenii își îndreaptă treptat atenția spre cumpărarea de cadouri de valoare mică sau medie... adică de genul dulciurilor, parfumurilor, calculatoarelor, diverselor electrocasnice. Nu cunosc tendințele, dar mă aștept ca anumite cheltuieli mai importante, ca de exemplu cumpărarea unei mașini sau a unei case, să scadă... excepțiile o fac bogătanii care-și permit să arunce 100 de mii de euro fără să stea prea mult pe gînduri, dar mă gîndesc că-s destul de puțini ca să conteze la scăderea traficului unei pagini de profil.
Subiectul discutiei a trecut treptat la modalitățile de promovarea unei pagini web. Sînt cîteva, destul de cunoscute și de folosite, dar cea mai bună metodă de promovare este autopromovarea. Adică poți să pui o tonă de anunțuri pe rețea și poți să o înscrii pe vreo două tone de directoare web ca să îți aducă cît mai multe vizitatori pentru că este degeaba, este muncă aiurea dacă conținutul paginii este irelevant. Nimeni nu stă să citească sau să parcurgă o pagină web din care nu rămîne cu nimic, în care nu găsește ceva care să-l intereseze. Iar paginile firmelor sînt de obicei foarte limitate, prezintă activitatea firmelor, eventual o listă a produselor pe care le vînd și o descriere mai detaliată a acestora și cam atît. Singurul lucru care aduce o accesare repetate, care îi face să se întoarcă, este interesul pe care îl acordă ei produselor respective. Atunci cînd pagina respectivă are o listă impresionantă de produse sau dacă are cîteva produse de baza sau unele chestii electronice (de exemplu) interesante și care nu se găsesc în altă parte, va avea parte de un trafic la fel de impresionant. Și, mai ales, un trafic constant la valori mari. În lipsă de așa ceva traficul și interesul vizitatorilor va varia în funcție de perioadă.
Ca să fac o paranteză destul de importantă, aceeași atitudine se păstrează și în cazul celor care-și lasă impresiile pe rețea: atîta vreme cît nu vor scrie texte de calitate și despre lucruri-evenimente interesante nu prea vor fi luați în seamă. În general li se spune bloggeri, încă nu am găsit un termen românesc care să se încadreze cît mai bine acestui termen... nu sînt nici scriitori și nici jurnaliști (deși există printre ei jurnaliști și scriitori care scriu într-un jurnal pe rețea - blog).
Am precizat acest lucru pentru că în general administratorii firmelor românești nu prea sînt conștienți de valoarea (auto)promovării pe rețea. Foarte mulți fac încă o distincție foarte clar între internet și lumea "reală" (adică cea care din afara rețelei de calculatoare), deși ele se intersectează tot mai mult. Pot spune din proprie experiență că mi-am găsit clienți prin intermediul internetului, chiar și prin intermediul rețelelor de socializare, dar am găsit și clienți care au vrut o felie personală de internet, adică o pagină web. Revenind la subiect, trebuie să menționez că există tendința de a face rost de un specialist în seo (optimizarea pentru motoarele de căutare) care să le modifice pagina astfel încît să o facă cît mai prietenoasă pentru google, yahoo, bing sau oricare alt motor de căutare sau de a face rost de oameni care să le scrie conținut suplimentar pentru pagină, dar aceștia sînt încă puțini. Deocamdată, pentru că tendița începe treptat să ia amploare.
În general, conținutul paginii web al unei firme va varia destul de puțin în timp (mă refer la perioade destul de lungi: luni și ani). Odată ce și-a definit domeniul de activitate și a umplut pagina web cu toate informațiile necesare, conținutul ei va atinge un anume maxim după care va intra într-un echilibru care în timp se va stabiliza și el. Foarte puține pagini web de prezentare de firme ajung să aibă mai mult de 1000 de locații (link-uri pentru amatorii de englezisme) în primele 6 luni sau chiar un an de la lansarea lor, chiar și dacă sînt pagini bine făcute. Există și excepții, de exemplu magazinele virtuale care bagă cîteva sute de produse într-un timp cît mai scurt în căutare de clienți, dar sînt relativ puține... ele fac parte dintr-un anume tip de pagini de prezentare.
Odată optimizată pagina pentru motoarele de căutare, conținutul contează cel mai mult pentru promovarea ei. Cu cît mai mult conținut și cît mai de calitate. Produsele adăugate pe pagina, oricare ar fi ele, ajută, dar nu întotdeauna sînt suficiente. Pentru a crea cît mai mult conținut și cît mai ușor de găsit de către motoarele de căutare (adică pentru a vă promova pagina și, indirect, firma), aveți nevoie de un specialist în seo și de cineva care să vă scrie conținut suplimentar. Acesta poate avea legătură cu produsele pe care le vindeți (este de dorit), poate chiar să furnizeze informații suplimentare despre ele, sau poate să conțină informații diverse care să trezească interesul publicului.
Este la mintea cocoșului modul în care calculatoarele și apoi internetul au schimbat această lume în ultimii ani. Generațiile mai tinere, care le-au perceput încă de la primii pași în viață, nu sînt în întregime conștiente de schimbarea provocată de apariția circuitelor integrate și de informația care circulă la nivel mondial sub formă virtuală (electronică). Nu sînt mulți care și-ar imagina o lume fără telefoane mobile, fără calculatoare și fără internet.
În ultimul timp am observat pe la unele televiziuni românești o formă de interacțiune care era de neconceput acum 10-15 ani. Existența paginilor web este deja veche, existînd pe rețeaua mondială în paralel cu difuzarea pe undele radio a programului zilnic, dar acestea au început să intre tot mai mult în cadrul emisiunilor zilnice. Dacă în urmă cu cîteva decenii toate transmisiile mass-media erau unidirecționale (nu mă refer la cele prin undele radio ci la informația din cadrul emisiunilor), în ultimul timp bidirecționalitatea informației nu mai poate fi ignorată. Moderatorii preiau mesajele sau le răspund celor de pe forumuri, discută prin telefon cu cei aflați (de exemplu) în trafic iar răspunsul și conversația este ascultată de toți, prezintă știri așteptînd reacțiile ascultătorilor (sau telespectatorilor, în funcție de caz) pentru a fi prezentate cîteva minute mai tîrziu, în aceeași emisiune. Radiourile și televiziunile au spart o parte dintre barierele (sau, cel puțin, au reușit să le împingă tot mai departe) fizice care le limitau difuzarea la un spațiu restrîns ce depindea în întregime de puterea aparatelor care (re)transmiteau semnalele... acum emit online, pe internet, și pot fi ascultați de o lume întreagă.
Toate acestea nu sînt decît cîteva exemple ale modului în care mass-media a trebuit să se adapteze pentru a supraviețui, și nu sînt decît o etapă intermediară spre un alt fel de viitor.
Nu vreau să abordez subiectul jurnalului (blog-ului, dacă ar fi să folosesc un termen la modă) ca o afacere, deși sînt destul care și-au făcut un jurnal și cîștigă (mai mult sau mai puțin) bine de pe urma lui. În România sînt destul de puțini, dar numărul lor crește vertiginos pe măsură ce te îndepărtezi de țară (virtual, pe rețea, sau în lumea senzorială).
Subiectul acestui articol (sau opinii, sau note, spuneți-i cum vreți) este altul: modul în care jurnalele completează o afacere. O vorbă încă la modă spune că "dacă nu ești pe internet nu exiști". Nu îi dau în întregime dreptate, încă mai există pe la noi destule firme mici care nu au tangență cu rețeaua mondială și nici nu-și propun așa ceva, dar internetul este o rețea foarte utilă în momentul în care vrei să ieți din cartierul/satul în care îți desfășori activitatea și vrei ca lumea să audă de tine. Cît mai multă lume, cît mai departe și, dacă se poate, cît mai mult numai de bine. Gura tîrgului, adică metoda antică de popularizare, folosită pînă dincolo de epuizare, rămîne la fel de eficientă ca întotdeauna și s-a extins deja și pe rețea: forumurile, pe vremuri, rețelele de socializare mai recent, sînt pline de bîrfe și de zvonuri mai mult sau mai puțin veridice.
Un alt aspect al activității pe rețea, unul care practic a explodat în ultimii ani, este cel al jurnalelor. De aceea vreau să extind un pic vorba asta la modă și să spun că "dacă nu ai blog nu exiști", va rămîne de văzut în ce măsură este valabilă. Acum este banal chiar să faci unul folosind oricare dintre sistemele de "blogging" existente (wordpress, blogspot, yahoo, ablog, etc) să îți faci un cont acolo și să începi să scrii, e vorba doar de cîteva minute. Configurarea unui jurnal (pentru că deseori nu este suficient doar să-l faci și atît - modul de organizare a informațiilor ajută foarte mult la partea de optimizare pentru motoarele de căutare) și conținutul lui (adică ce pui acolo și modul în care scrii) sînt altă mîncare de pește, și deseori se dovedește a fi mult mai dificil decît la prima vedere. Nu te va citi nimeni dacă scrii numai abureli și, mai rău, faci o mulțime de greșeli ca ultimul agramat în textele tale.
Dar, dincolo de necesitatea unui standard al calității, jurnalele au ajuns să "muște" o bucată bună din halca de activitate a ziarelor (atît în lumea virtuală cît și cea senzorială) și nu doar din perspectiva în care mulți jurnaliști au preferat să își facă propriul blog. Mulți cititori au ajuns să citească jurnalele de profil (social, politic, tehnologie, calculatoare, medicină, etc) în detrimentul ziarelor care doar preiau informații din mai multe părți, le combină în cîteva pagini, și le "expediază" mai departe în formatul specific. Mai mult: toate ziarele mari sînt supuse unor constrîngeri din punct de vedere economice, ele TREBUIE să vîndă publicitate în paginile lor, și politice... nu este deloc o noutate că politicul caută să acapareze mijloacele de informare în masă pentru a-și face un public fidel. Pentru cei care întrețin un jurnal aceste constrîngeri sînt mult mai lejere: sînt constrînși doar de existența (sau nu) a publicității pe paginile lor și a temei jurnalelor lor... Este foarte important să ai o temă anume (sau mai multe) pentru jurnal și să te ții de ea (ele), dacă o faci bine vei atrage mai mulți vizitatori și, indirect, mai mulți bani de pe urma publicității.
Revenind la tema articolului, orice afacere serioasă are o pagină pe rețea: fie este o pagină de prezentare, fie că este un magazin virtual, fie că este o pagina dedicată unei anumite activități online. Dar cea mai mare parte a acestor pagini web sînt impersonale sau foarte impersonale, nu oferă decît strictul esențial și atît. De multe ori este suficient, iar firmele respective au succes cu pagina respectivă. Dar tendința modernă este de a căuta informații cît mai multe despre o firmă cu care intri în contact sau despre care vrei să afli cît de serioasă este. În general orice firmă care are o activitate oarecare lasă urme și pe rețea, prin opiniile pe care le au alții despre ei sau pur și simplu prin informațiile publice care o au ca subiect (cifra de afaceri, proprietari, formă de activitate, adresă, etc - toate sînt informații publice, doar să știi unde să cauți).
Din punctul meu de vedere adăugarea unui strop de personalitate, de activitate umană și de istorie nevăzute a firmei prin intermediul unui jurnal nu poate decît să ajute afacerii. Descrierea activității prin intermediul unor articole (nu neaparat dese, dar este esențial să fie periodice) ajută pentru aducerea de vizitatori și potențiali clienți. Descrierea unor probleme de care s-au lovit angajații (fie profesionale, fie în relații cu statul sau cu alte firme, fie probleme birocratice) îi va face pe oameni să învețe din acele experiențe și să aducă un surplus de imagine bună afacerii. Ca să nu mai vorbesc de optimizarea pentru motoarele de căutare, un jurnal poate face miracole unor afaceri care nu prea au fost promovate ori s-au folosit metode ineficiente (ca să nu spun proaste) de promovare.
Unul dintre punctele forte care a ajutat la răspîndirea jurnalelor pe rețea este gratuitatea creării unui cont, indiferent de sistemul de "blogging" folosit, și faptul că wordpress-ul, de exemplu, a realizat un sistem gratuit, ușor de de exportat pe propriul domeniu și de întreținut din punctul de vedere al modului de funcționare (nu sînt în întregime obiectiv pentru că sînt de meserie programator și activez de ceva vreme pe rețea, este ușor din punctul meu de vedere dar pentru un începător așa ceva se poate dovedi foarte greu). Un asemenea jurnal este ușor de adăugat ca parte a paginii unei afaceri, iar întreținerea lui din punctul de vedere al conținutului (articolele, textele, imaginile, filmulețele adăugate) este foarte facil și o poate face oricine.
Mozilla a lansat recent Firefox 4 Beta 2 la numai 3 săptămîni după Beta 1. Conform obcieiului lor, fiecare versiune a adus noi facilități și îmbunătățiri. Această versiune a adus o mai bună performanță și tranziții în CSS3 aplicate pe transformările din CSS3 (adică se văd pașii intermediari în cadrul unei transformări în loc să apară direct efectul final).
Ca îmbunătățire a performanței, Firefox a introdus un nou mecanism de construire a paginii: straturile memorate (Retained Layers). Acest mecanism oferă încărcare mai rapidă a paginilor cu conținut dinamic și mișcare mai ușoară în interiorul ei.
În momentul de față rețeaua mondială de calculatoare, sau World Wide Web / Internet cum i se mai spune în mod curent, folosește protocolul de comunicație (Interne Protocol) versiunea 4 (IPv4 prescurtat). Fiecare adresă IPv4 este limitată la un număr de 32 de biți, ceea ce înseamnă că există un maxim de (un puic peste) 4 miliarde de adrese unice ce pot fi alocate. John Curran de la ARIN (societatea non-profit care este responsabilă de administrarea adreselor de internet în regiunea Americii de Nord) a susținut că doar 6% din acest maxim de adrese alocabile mai este liber, restul fiind deja alocate. Conform declarației, Curran se așteaptă ca aceste adrese libere să fie alocate în următorul an.
Versiunea a șasea a protocolului de comunicație (IPv6) este următoarea generație și folosește adrese pe 128 de biți și de aceea poate aloca un număr mai mare de adrese, mult mai mare decît al persoanelor existente acum în viață.
Rămîne de văzut în ce măsură către furnizorii de acces la internet (ISP - Internet Service Providers), transportatorii de semnal, dar și unii furnizori de servicii precum Google sau Facebook, pentru a implementa noul protocol de comuncație. Este o tranziție lentă care are loc treptat.
Tendința ultimilor ani în ce privește războiul navigatoarelor pe internet este ridicarea navigatoarelor mai noi în dezavantajul produsului Microfost. Dacă în 2003 Internet Explorer deținea 95% din piață (adică era folosit de 95% dintre utilizatori), acum deține doar 59,9%.
Lista navigatoarelor și a procentelor fiecăruia, așa cum apare într-un articol BBC este următoarea:
Internet Explorer - 59.9%
Firefox - 24.5%
Chrome - 6.7%
Safari - 4.7%
Opera - 2.3%
Opera Mini - 0.7%
Netscape - 0.46%
Mozilla - 0.16%
Flock - 0.06%
Lunascape - 0.04%
Source: Net Applications
O nouă versiune a lui IE este în lucru, dar cu siguranță NU va sparge gura tîrgului. Chiar dacă nu va avea prea multe găuri de securitate, ca și versiunile precedente, este foarte probabil standardul lui intern va fi diferit de standardul recunoscut al celor cîteva navigatoare mai cunoscute.
